Cercetare – “Sexul comercial: stigma si marginalizare”

poza coperta

Daca, in general, literatura academica pe tema sexului comercial are ca obiectiv asigurarea sanatatii publice si identificarea riscurilor de abuz, cercetarea de fata este una in primul rand exploratorie, prin care am incercat sa descriem in mod integrat cateva teme importante legate de activitatea de sex comercial:

  • coeziunea sociala a grupurilor de lucratoare sexuale si potentialul lor de a se organiza in asociatii sau organizatii;
  • evaluarea cunostintelor despre statutul legal al prostitutiei si a oportunitatii de a milita pentru dezincriminarea prostitutiei;
  • daca exista factori determinanti de natura generala ce duc la inceperea unei cariere in sex comercial;
  • care sunt situatiile de abuz cu care se confrunta lucratoarele sexuale;
  • diferentele de risc si de confort intre sexul comercial practicat indoor si sexul comercial practicat outdoor.

Cercetarea s-a realizat in randul a 20 de lucratoare sexuale din Bucuresti – 14 lucratoare sexuale cisgender si 6 lucratoare sexuale transgender, cu varste intre 19 si 45 de ani, care au avut contact atat cu sexul comercial outdoor (“de strada”), cat si cu sexul comercial indoor (“de apartament”).

Rezultatele cercetarii arata ca activitatea de sex comercial este privita de catre lucratoarele de sex comercial ca o munca, nu ca o chestiune de oportunitate. Majoritatea lucratoarelor sexuale provin din familii cu o conditie modesta, marginale, iar sexul comercial este singura activitate care le poate asigura un venit suficient de mare pentru a se intretine pe ele insele si pentru a intretine si alte persoane, precum copii sau alti membri ai familiei.

 

Lucratoarele sexuale intervievate sufera constant de pe urma lezarii demnitatii personale, atat in interactiunile cu clientii si autoritatile, cat si in interactiunile cu societatea in general. Pentru ca sunt expuse constant la acest tip de devalorizare, de multe ori lucratoarele sexuale interiorizeaza aceste abuzuri si le perpetueaza la randul lor, una fata de cealalta, ceea ce nu le permite sa se coalizeze si sa interactioneze ca grup cu factorii de decizie in legatura cu probleme care le afecteaza in mod direct.

 

Majoritatea lucratoarelor sexuale intervievate nu cunosc legislatia si nu par a avea acces la resorturi care le-ar putea aduce foarte simplu acest tip de cunostinte. In schimb, acestea arata o intelegere destul de clara a riscurilor medicale la care sunt expuse, iar modalitatea de abordare a acestor riscuri arata grija si atentie pentru a se feri ele insele de boli si a-i feri inclusiv pe clienti.

 

Reclasificarea sexului comercial drept contraventie in anul 2014 a avut un rol pozitiv in relatia dintre lucratoarele sexuale si autoritati. Insa, chiar daca au scazut ca amploare, exista in continuare incidente si abuzuri comise de catre reprezentanti ai politiei sau jandarmeriei fata de comunitatea lucratoarelor sexuale din Bucuresti.

 

Rezultatele cercetarii arata ca oferirea de servicii sexuale intr-un apartament este mai sigura decat oferirea acestor servicii pe strada atat pentru lucratoarele sexuale cat si pentru societate, iar limitarea accesului la servicii de promovare a sexului comercial in mediul online nu scade amploarea fenomenului, ci obliga lucratoarele sexuale sa se reorienteze catre sexul comercial pe strada, care este mai periculos pentru acestea.

 

Printre recomandarile cercetarii „Sexul comercial – stigma si marginalizare” se numara:

  • continuarea finantarii pentru mediul asociativ ce are ca scop protejarea drepturilor lucratoarelor sexuale;
  • continuarea activitatilor de diseminare de informatii despre ITS, modalitati de prevenire si reducere a riscurilor asociate practicarii sexului comercial de catre societatea civila; pentru un impact mai mare, aceste activitati ar trebui sprijinite financiar si logistic de catre autoritati;
  • coalizarea lucratoarelor sexuale intr-un grup de tip structura sindicala pentru a depasi diverse forme de conflict si a asigura o platforma mai buna pe baza careia ar putea interactiona mai bine cu factorii de decizie ai municipalitatii si ai statului;
  • dezincriminarea totala a prostitutiei, care ar reduce gradul de stigmatizare si marginalizare al lucratoarelor sexuale, cat si abuzurile la care acestea se expun din partea autoritatilor.

Intregul raport de cercetare poate sa fie descarcat aici.

Scoala de Vara 2016

poza scoala de vara

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala (SAS) si Asociatia Carusel, organizeaza in perioada 24 – 30 iunie 2016, pe litoral, cea de-a opta editie a Scolii de Vara cu tema: Grupuri de Risc si Servicii Sociale de Suport. Dreptul la nediscriminare. Acest eveniment este realizat in parteneriat cu programul de master Grupuri de Risc si Servicii Sociale de Suport (SAS), Agentia Nationala Antidrog (ANA), Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania si BADD – Brigada Activistilor din Domeniul Drogurilor.

 

Scoala de Vara este deschisa studentilor si masteranzilor din universitatile de stat si private din Romania, cu exceptia celor care au participat la celelalte editii. Sunt asteptati sa ia parte la acest eveniment studenti si masteranzi din urmatoarele domenii: sociologie, asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie, pedagogie si medicina, dar si din alte domenii precum: stiinte politice, jurnalism, comunicare, administratie publica, drept, biologie, chimie, teologie, limbi straine etc. Sunt incurajati sa participe la acest eveniment si studenti/masteranzi care traiesc cu HIV/SIDA, cei de etnie Roma, precum si cei care au experienta in problematica discriminarii, a consumului de droguri si practicarii sexului comercial.

 

Mai multe informatii, inclusiv formularul de aplicare pentru selectie, puteti gasi aici.