Cum se raportează românii din orașele mari la persoanele care dorm pe stradă? Am vrut să aflăm cu date științifice, așa că, împreună Storia și cu sprijinul agenției IZI data, am desfășurat, în martie 2026, un studiu național reprezentativ pentru mediul urban mare: 1.012 respondenți din orașe cu peste 50.000 de locuitori, din toate regiunile țării. Rezultatele conturează un tablou al unei probleme sociale persistente, dar în mare parte invizibile: aproape 6 din 10 respondenți spun că nu observă niciodată sau observă rar persoane care dorm pe stradă în zonele pe care le frecventează.
Datele arată o ambivalență pe care o cunoaștem bine din teren. Pe de o parte, 78% dintre respondenți consideră că persoanele care dorm pe stradă merită același respect ca oricine altcineva, iar aproape 8 din 10 au oferit cel putin o data ajutor direct – mâncare, bani, haine. Pe de altă parte, mai bine de jumătate s-ar simți inconfortabil dacă o persoană care a trăit pe stradă le-ar fi vecin sau coleg de muncă. Empatia declarată coexistă, așadar, cu distanța socială. Iar explicațiile pe care oamenii le dau fenomenului sunt predominant individualizante: 80% indică problemele personale – dependențe, „alegeri greșite” – drept principala cauză, în timp ce doar jumătate văd lipsa locuințelor accesibile ca pe o cauză centrală. Asta deși 46% dintre respondenți consideră locuințele din orașul lor inaccesibile pentru majoritatea oamenilor.
Poate cel mai important semnal pentru noi: trei sferturi dintre respondenți consideră că autoritățile ar trebui să investească mai mult în programe de locuințe pentru persoanele care dorm pe stradă. Pentru Carusel, aceste date confirmă ceea ce vedem zilnic în serviciile noastre – solidaritatea individuală există și e reală, dar ea nu poate înlocui politicile publice. Studiul complet, cu toate rezultatele detaliate, poate fi consultat aici.
