Misiunea Asociației Carusel este ca persoanele aflate în stare de vulnerabilitate extremă, marginalizate sau excluse din comunitate să primească sprijin atât imediat, cât și pe termen lung, să beneficieze de egalitatea de șanse și să devină vizibili pentru societate, în spiritul apărării drepturilor și libertăților omului.

Credem că doar înțelegându-i pe cei de lângă noi, fără să îi judecăm, putem evolua la nivel de comunitate.

Așa cum oamenii se nasc egali, și șansele lor la educație, la sănătate, la muncă și la resurse ar trebui să fie egale.

Solidaritatea e semnul de egal între oameni și tine, ce te leagă de celălalt, exprimă atenția și grija pe care le dai celor din jurul tău.

"Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii."

Abordarea noastră e una științifică – toate serviciile se bazează pe studii științifice și urmează îndeaproape ghidurile internaționale.

Indiferent de situația în care se află, trebuie să se bucure de demnitate pentru simplul fapt că sunt oameni.
Vrei să vezi cum se simte implicarea când ești în contact direct cu beneficiarii?
Toate programele noastre au nevoie de resurse financiare consistente pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili.
Toate programele noastre au nevoie de resurse financiare consistente pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili.





































































Pe 23 ianuarie, pe un frig care îți intra în oase, am participat la un exercițiu de pregătire pentru situații de urgență, organizat la ISUBIF, prin Detașamentul de Pompieri Otopeni, alături de echipaje SMURD și medici de urgență. Scenariul a fost unul greu: simularea unui cutremur major, cu victime multiple, evacuări și intervenții coordonate.
Ziua a început foarte devreme. Ne-am întâlnit dimineață, când afară încă nu se luminase, la Centrul Logistic de Intervenții pentru Situații de Urgență, depozitul nostru unde avem tot ce ne trebuie pentru atunci când e rău. Acolo avem tot ce ne trebuie pentru astfel de situații: corturi, generatoare, paturi de campanie, ustensile de gătit și multe alte lucruri care, într-un dezastru real, fac diferența. Este un depozit la care avem acces 24/7, tocmai pentru ca, indiferent ce se întâmplă, să putem pleca rapid spre locul intervenției.
Depozitul există datorită sprijinului Storia, care este alături de noi în efortul de a ne dezvolta componenta de protecție civilă și de a fi pregătiți să intervenim, împreună cu autoritățile, atunci când lucrurile devin cu adevărat dificile.









După ce am încărcat totul în camion, am pornit spre Detașamentul de Pompieri Otopeni. Acolo ne-am întâlnit cu echipajele SMURD, cu pompierii și cu o organizație prietenă care intervine cu câini utilitari - exact genul de colaborare care contează într-o situație de urgență reală.
Echipa Carusel a fost formată din 21 de persoane: asistenți sociali, lucrători sociali, sociologi, voluntari, un medic și un asistent medical. Ne-am organizat pe mai multe componente, fiecare esențială într-o intervenție reală: dispecerat, bucătărie, punct medical, logistică, housing, voluntari și social.
Pentru noi, exercițiul a fost un test: cât de repede putem interveni, cât de bine ne organizăm, unde greșim și ce facem bine, unde e loc de îmbunătățire, și cum putem sprijini victimele, în completarea intervenției instituțiilor statului. În scenariul simulat, am ridicat trei corturi de campanie, dintre care două încălzite și pregătite pentru cazarea temporară a persoanelor afectate. Spațiile au fost gândite pentru primire, triaj, îngrijire medicală, suport social și, la nevoie, adăpost.
Victimele au fost aduse de serviciile de urgență, iar echipa Carusel a oferit asistență medicală de bază și suport social, exact așa cum s-ar întâmpla într-o situație reală. Am gătit, am oferit ceai cald, hrană și un minim de confort unor oameni aflați, chiar și în simulare, în stare de șoc, frig și vulnerabilitate extremă. Pentru că știm că, după intervenția medicală, primele ore după un dezastru înseamnă și grijă, și sprijin social, și prezență umană.
În total, au fost gătite 100 de porții de mâncare, alături de ceai cald, pentru victimele aduse de echipajele de urgență.
La punctul medical Carusel au fost evaluate și îngrijite 10 victime, care prezentau diferite tipuri de afecțiuni specifice unui astfel de dezastru: arsuri în diverse zone ale corpului, intoxicații cu fum și gaze, fracturi, hemoragii și plăgi. Intervențiile au fost făcute în coordonare cu serviciile de urgență, exact ca într-o situație reală.
Componenta de asistență socială a avut un rol esențial. Colegii noștri au oferit suport persoanelor aflate în stare de șoc, ajutându-le să gestioneze panica și confuzia. În urma evaluărilor, am intervenit pentru: contactarea familiilor și aparținătorilor, adresarea problemelor locative, oferirea de informații și orientare, identificarea de soluții de adăpost temporar și sprijin în cazuri de persoane dispărute.
Exercițiile de acest tip sunt esențiale. Ne ajută să vedem ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și, mai ales, cât de importantă este colaborarea dintre ONG-uri și instituțiile publice. Într-o situație de urgență majoră, nimeni nu poate face față singur. Răspunsul eficient înseamnă coordonare, încredere și antrenament făcut împreună.
La fel de important este și rolul fiecăruia dintre noi. Pregătirea pentru dezastre nu ține doar de autorități sau organizații, ci și de cetățeni. În cazul unui dezastru major, primele reacții ale comunității pot salva vieți.
Pentru Carusel, acest exercițiu a fost o reconfirmare a misiunii noastre: să fim acolo unde este nevoie, inclusiv în cele mai grele scenarii. Să fim pregătiți nu doar pentru urgențele de zi cu zi ale străzii, ci și pentru situații-limită, care pun la încercare întreaga societate.
Activitatea noastră în domeniul pregătirii pentru situații de urgență este susținută de Storia.
















Într-o zi obișnuită de lucru, două angajate Kaufland și-au luat pauză de la rutina profesională ca să contribuie, concret, la o cauză bună: renovarea centrului comunitar ILO-Ferentari. Aici, după cum știți, vin zilnic zeci de persoane fără adăpost sau aflate în situații vulnerabile, majoritatea din comunitate, pentru un duș cald, o masă, haine curate, asistență socială și, uneori, pentru un simplu moment de liniște sau de socializare cu alții. În perioada aceasta, centrul nostru este în renovare - igienizăm și înfrumusețăm locul, îl eficientizăm, astfel încât oamenii care vin la noi să se simtă bine și să aibă tot ce e nevoie în timpul petrecut aici.

Mihaela și Oana au pus mâna pe trafalet, au vopsit uși, au lipit plăci de perete, au lucrat cot la cot alături de echipa noastră. A fost un gest simplu, dar care vine dintr-o practică mai amplă, una susținută și de compania lor, care nu doar încurajează voluntariatul, ci sprijină și financiar multe proiecte, printre care și Centrul nostru ILO-Ferentari, activtatea de teren sau cea medicală.

E un obicei ca angajații Kaufland să facă voluntariat
„Ne dorim cu toții să facem voluntariat”, spune Mihaela, care lucrează în Relații Clienți și este de 12 ani în companie. „Dar nu putem pleca toți odată, așa că ne-am organizat să mergem pe rând. Am fost prima care s-a înscris. Am vrut să ajut și cred că asta putem face cu toții.”

Pentru ea, participarea nu se termină odată cu acțiunea: „De obicei, povestim când ne întoarcem – la birou sau, dacă suntem remote, într-o ședință scurtă. Ce ne-a impresionat, ce a făcut ONG-ul, cum s-a simțit toată ziua. Îi inspirăm astfel și pe alții.”
Oana, angajată într-un magazin Kaufland din cartierul Pantelimon, vine cu o experiență bogată de voluntariat: „Particip la toate acțiunile la care pot. Mă informez prin aplicația internă și, cu acordul directorului și înțelegerea colegilor, merg. Am fost la ecologizări, la făcut pachete de Crăciun și Paște, la ajutor pentru bătrâni singuri. Oriunde e nevoie, încerc să fiu acolo.”

De ce să faci voluntariat?
Ne spun chiar fetele. “Mă motivează bucuria celor care beneficiază de acțiunile noastre. Mă hrănesc din starea de bine pe care o simt în acele momente. E o energie care circulă între oameni. Este ziua aceea în care simți că ai făcut ceva bun, ceva cu sens. Că ai fost de folos. Și îți rămâne în suflet”, spune Oana. “Observ că tinerii sunt tot mai implicați în astfel de acțiuni – și îmi doresc să fiu și eu printre ei. Am prieteni care se implică des și sunt mai înțelegători, mai empatici”, adaugă Mihaela despre impactul personal pe care îl poate avea voluntariatul.

Cum se întâmplă la Kaufland
Angajații află de acțiuni printr-o postare internă. Cineva, de obicei din echipa de CSR, pune un articol pe care îl pot vedea toți angajații, atât cei din magazine, cât și cei din centrală. Se poate înscrie oricine, cu acordul managerului, dacă se dă zi liberă sau dacă voluntariatul are loc în timpul programului.
Despre implicarea companiei, Oana spune clar: „Mi se pare un lucru extraordinar că pot participa ca și angajat Kaufland și compania se interesează de cazurile acestea de la noi din țară și se implică, și noi putem contribui ca și voluntari. Este o mândrie și pentru noi ca angajați Kaufland că ni se oferă aceste oportunități. Este și o mândrie a companiei că sunt angajați care sunt interesați și pasionați de astfel de activități.”
„Într-o lume în care pare că totul e pe fugă și fiecare se ocupă doar de ale lui, să ai o companie care zice hai să facem ceva împreună pentru ceilalți – e remarcabil”, concluzionează Mihaela.

Cum a fost pentru voluntarele Kaufland
Mihaela și Oana au lucrat cot la cot cu meșterii noștri. În timpul ăsta, le-am povestit mai multe despre ce facem, despre cum sunt oamenii, despre cauzele pentru care ei ajung pe stradă sau în situații critice.
În orice context de voluntariat și nu numai, ni se pare important să explicăm, să povestim, să spunem realitățile așa cum sunt.

„Mâna de ajutor pe care o întindeți este uriașă”, spune Oana. „Poate ajuta atât material, cât și sufletește. Îl poate ridica pe om nu doar în prisma părții materiale sau a hranei, dar reprezintă și un sprijin sufletesc care contează enorm în cazurile de suferință interioară. Omul poate aluneca spre depresie, spre gânduri grele. Dar în momentul în care întâlnește pe cineva la care se poate descărca, este un ajutor uriaș.”

Într-un colț al Bucureștiului unde prea puține structuri funcționează constant pentru cei mai vulnerabili, astfel de parteneriate contează. Nu doar prin rezultatele lor directe, ci pentru că aduc împreună oameni care nu se ascund de realitate – ci se implică. Implicarea înseamnă solidaritate și responsabilitate și noi, la Carusel, credem că responsabilitatea este a noastră, a tuturor, și că trebuie să lucrăm împreună - ONG-uri, companii, stat, cetățeni. Iar colaborarea cu Kaufland este un astfel de exemplu fericit.
Vezi mai mult

La Carusel, lucrăm de ani de zile cu oameni aflați în situații dificile: oameni care trăiesc pe stradă, persoane fără acte, fără acces la servicii medicale, fără sprijin familial sau comunitar. Am învățat, din fiecare interacțiune, că un singur serviciu nu e niciodată suficient. De aceea, lucrăm integrat.
Totul începe pe stradă. Noaptea, echipa noastră mobilă iese cu mașina Carusel și merge acolo unde trăiesc oamenii fără adăpost. Împărțim ceai cald, alimente, haine groase, saci de dormit. Dar la fel de important e că stăm de vorbă. Ascultăm. Oferim o primă interacțiune, fără presiune. E modul în care începem o relație de încredere.
Cei care vor mai mult sprijin ajung în centrele noastre comunitare. Avem două – unul în zona Grivița-Cișmigiu, unul în cartierul Ferentari, în mijlocul unei comunități cu adevărat vulnerabile. Acolo, oamenii pot să mănânce, să facă un duș, să-și spele hainele, să primească haine curate. E important să poată veni într-un loc sigur, unde sunt tratați cu respect, indiferent de cum arată sau prin ce au trecut.
E important - nu punem condiții pentru a primi oamenii în centre, cum ar fi să aibă acte sau să aibă domiciliu într-o anumită localitate.
În centrul Ilo-Ferentari, vin zilnic în jur de 100 de persoane. Este amplasat chiar în mijlocul unei comunități vulnerabile și, pe lângă serviciile de bază, oferim și sprijin pentru obținerea actelor de identitate, consiliere socială, direcționare către alte tipuri de servicii, ajutor pentru persoane ieșite din închisoare, pentru tineri care ies din centre de plasament sau pentru cei care își caută un loc de muncă.
La Grivița-Cișmigiu, pe lângă sprijinul social și material, beneficiarii au acces și la servicii medicale de bază. Asta înseamnă că putem trata problemele medicale frecvente pe stradă (degerături, infecții, probleme respiratorii) și, în același timp, oferim consiliere psihologică celor care se confruntă cu traume, anxietate, depresie sau perioade de criză.
Toate aceste componente — sprijin de urgență, social și medical — sunt parte dintr-o abordare integrată. Nu funcționează una fără cealaltă. Un om nu își poate face buletinul dacă nu are cu ce să se îmbrace. Nu își poate căuta un loc de muncă dacă e bolnav. Nu își poate face un plan de viitor dacă nu se simte în siguranță sau dacă nu are cu cine vorbi.
E esențial să te uiți la un caz din mai multe perspective. Asistenții noștri sociali o știu prea bine. Oamenii au probleme complexe și, uneori, sunt blocați mental și emoțional în ele. Au nevoie de o perspectivă din afară, de sprijin, de însoțire, au nevoie să fie îndrumați ca să își rezolve lucruri ce altfel păreau imposibile. Sau, chiar dacă nu le rezolvă, să le facă mai ușoare.
Lucrul integrat înseamnă tocmai asta: să întâlnești oamenii acolo unde sunt, să înțelegi nevoile reale, să creezi un traseu personalizat, pas cu pas. Uneori durează luni, alteori ani. Dar fiecare pas contează.
Proximitatea e importantă, atât cea fizică, cât și cea emoțională, familiaritatea, cadrul comun. De exemplu, la ILO-Ferentari, problemele se rezolvă în comunitate. Oamenii ne știu, se știu între ei și colaborează.
Vorbeam de încredere - oamenii cu care noi lucrăm sunt adesea marginalizați, discriminați și agresați. Se lovesc de respingere. Nu au încredere pentru că au trăit prea multe la viața lor. E nevoie să capete încrederea, să fie un limbaj familiar și un cadru sigur - astfel, dacă unul dintre colegii noștri interacționează cu cineva mai mult pe stradă, este de încredere când spune: “veniți la centru! Sunt colegii mei acolo, sunt ca mine, vă pot ajuta cu buletinul. E și domnul doctor, colegul meu, care vă poate vedea rănile de la picior”. Venind așa, oamenii răspund. E un serviciu social de calitate pe care deja l-au cunoscut, au încrederea să meargă mai departe.
Marginalizarea socială nu este doar o problemă individuală, ci una sistemică. Oamenii ajung în situații de vulnerabilitate extremă nu din cauza deciziilor personale, ci și pentru că sistemele de protecție socială nu reușesc să țină pasul cu realitatea vieții lor. Lipsa unei locuințe, a actelor de identitate, a accesului la sănătate sau educație sunt, în lanț, bariere care se întăresc reciproc. Mai credem în ceva - în solidaritate. Credem că e datoria noastră, a tuturor, stat, organizații, companii, simpli cetățeni să intervenim atunci când cei mai vulnerabili dintre noi suferă.
Nu o putem face punctual - avem nevoie de continuitate și de un sistem integrat de sprijin. O intervenție integrată recunoaște complexitatea vieții umane și construiește sprijinul ținând cont de ea. Noi întrebăm mereu cu ce altceva putem ajuta - vrem și trebuie să creăm un cadru sigur pentru a pregăti gestionarea altor probleme, actuale sau viitoare. Vrem ca oamenii să știe că se pot baza pe noi.